Un ghjè micca sempre che una cità festeghja u seculu di una chjesa. So piutostu di un’età assai più vecchja. Bastia stu 4 marzu festighjava u seculu di à chjesa di a Madona di Lourdes di E Capannelle. Anziana appelazione di un carrughju à u nordu di a cità natu à u mezu di u novecentu e chi un’hà nancu compiù u so sviluppu. Quì ci stavanu i stazzi chi trasfurmavanu u ferru ghjuntu di l’isula d’Elba, quì dinò c’eranu i stabilimenti di Luigi Napuleone Mattei fabrichente di licori e in particulare di u famosu “Cap Corse Mattei”, vinu chinatu cunnisciutu indè u mondu sannu. Ma sopra tuttu stu carrughju ghje statu u logu di u portu , custruìtu da u 1840 à u 1914. Da stu tempu E Capannelle aghjunghjìa à u so nome, u Portu Novu . Un carrughju senza chjesa un pudìa andà, è si decide di custruinne una à fiancu à u Portu. U terrenu pigliatu nant’à u mare fù cumpratu e offertu in 1911 da u Conte Gregori banchieru , e a custruzzione di a chjesa cumminciata in 1913 fù finita in 1916. Cunsacrata da u vescu di Corsica Munsignore Simeone u 4 marzu di u 1917. Di stile neo-gotticu ghje posta nanta dui livelli. l’architettu n’hè fù Jules Barbier direttore di i palazzi di l’arcivescuvatu di Pariggi. Ma a chjesa fù in parte distrutta da i bumbardamenti americani di settembre e ottobre 1943. Restaurata in 1946 e di novu inaugurata da Munsignore Llosa vescuvu di l’epica. Duie figure di i so cappelani hanu marcatu sta parocchja, quella di u Canonicu leschi primu parrocu chjamatu u padre di i poveri , e u canonicu Colombani chi hà datu à a parocchja un vantu e una dinamica à prò si un carrughju à forte identità economica . Sta chjesa à l’altu campanile ghjera u primu scontru di quelli chi per a prima volta tuccavanu pedi in Corsica in particulare in stu principiu di u 20esimu seculu assai immigrati taliani chì d’altronde, per parechji, pigliavanu radiche à e Capannelle chjamatu per cunsequenze da i bastiacci “u picculu livornu”. Sta chjesa fù dino spettatrice di l’attività operaia e economica di u Portu nascente, e spessu testimognu di i so cunflitti. E cusi che l’accolta di u strangeru è a cuscienza operaia fubbenu, è sò sempre, i dui simbuli di sta chjesa e di u carrughju, porta marittima principale di a corsica. E cusi vera che ogn’annu in ghjungnu so i Camalli di u Portu chi alzanu nanta e so spalle a statuà di u Core di Gesù per purta la in prucessiò, ghje dinò nanta e spalle di i camalli che a salma di u veneratu canonicu Leschi fù purtatta indè a capella vicinu à chjesa per esse sepellita. I camalli chi hanu custituitu in qualchi modu una cunfraternità naturale di a chjesa di E Capannelle.
Stu 4 marzu 2017 a chjesa ghjè decurata di bandere turchine è bianche, culori di a Vergine e di à Santa Sede per a messa sulenne. A ceremonia celebrata da Munsignore Coeroli Vicariu Generale assistitu da u parroccu U Padre Emmanuel e una vintina di preti. A messa ghjè cantata da i cunfratelli di Santa Croce di e Ville di Pietrapugno. A chjesa ghjè colma di ghjente, persunnalità civile, parruchjani chi credene à u celu e d’altri chi un ci credenu ma tutti chi tennenu à chjesa di u so carrughju, indè u core.
Dipoi cent’anni “Notre Dame de Lourdes di E Capannelle” ghje di fronte à u mare e manda e sò ciccone à tutte e so surelle tuscane e pruvenzale. Segnu di a permanenza di a terra chi travalca l’isule e di a forza di l’accolta à u calu di u so campanile.
—
Articulu di Petru Luigi Alessandri
Petru Luigi Alessandri
Giornalista radiofonico di RCFM, si occupa tra l'altro anche della trasmissione Mediterradio, che mette in contatto gli ascoltatori di Corsica, Sardegna, Sicilia, e occasionalmente Malta e altre terre mediterranee. Per Corsica Oggi scrive in lingua corsa o, in traduzione, in italiano.