Liberazione di a Corsica : U Ricordu di i cumbattenti di a libertà

Sta dumenica 4 ottobre a Corsica s’arricurdava chell’hè stat’à a listessa data di u 1943 u primu pezzu di terra frencese liberatu. A rivolta contra l’occupente fascistu é nazistu avìa cumminciata u 9 settembre, per cunclude si u 4 ottobre per a liberazione di Bastia chi firmava a liberazione cumpleta di a Corsica. Stu ghjornu un «  goumier », sullatu di l’armata d’Africa di u Nordu stendìa à u balconu di a municipalità di Bastia a bandera frencese significhendu cusi u ritornu di a liberta republicana. Una bandera frencese tolta di u balconu (da quale ùn si sà), di oramai a Merrìa vecchja , pocu dopu l’arrivata di i naziunalisti à a Merrìa di Bastia in 2014, é mai più stesa nanta l’anzianu palazzu municipale . 80.000 sullati taliani anu occupatu a Corsica di l’11 nuvembre di u 1942 à u 4 ottobre di u 1943. So i resistenti corsi aduniti in maiò parte indè u « Front national », à maggiurità cummunista, chi anu iniziatu é guidatu i cumbatti di sta liberazione, aiutati dopu da l’armata di a Francia libera. A resistenza corsa mettìa cusi in’opera u ghjuramentu fattu in Bastia u 4 dicembre 1938 «  di campà é more frencese », rispundendu à Mussolini chi avìa dicchjaratu a Corsica « Terra Irredente ».

Durente più d’un’annu i fascisti taliani é in particulare è camicie negre fecenu una lotta durissima à i resistenti corsi. Quasi una millaia so stati arrestati é dipurtati, é parechji fucilati cume Ghjuvanni Nicoli unu di i capi di a resistenza.
I nazisti tedeschi scapati da a Sardegna, é ghjunti in Corsica per raggiunghje u cuntinente talianu dipoi Bastia anu cuntribuitu a rende i cumbatti più difficile.

E cusi che Bastia fù bumbardata da l’americani, chi vulìanu taglia a strada à i tedeschi, bumbardamenti chi anu distruttu una grende parte di a cità, in particulare i carrughji di u portu. « Bastia cità martire » hà dettu De Gaulle, Bastia chi fù decurata di a Croce di Guerra.

Dumenica une poche di ceremonie urganizate di fronte à i monumenti di u ricordu di è cità isulane anu chjosu u ciclu di è cummemurazione di stu 77esimu anniversariu di a liberazione di a Corsica. Ceremonie simplice cume in Bastia incu è persunnalità civile é militare é i ripresententi di l’associi di l’anziani cumbattenti é di a resistenza. Presenza dinò di i sculari per chi a memoria ùn si stancii é u ricordu ùn si veli.

Petru Luigi Alessandri

Related Post