barra

barra /sf/, barra

– Asta di legnu, di metallu o altru, tonda o puligunale: una barra d’acciaiu, d’oru.
– MARINA. Organu di guida, di direzzione d’un’imbarcazione: a barra di u timone.
– Riga: codice à barre (righe più o menu larghe è spaziate, tirate da altu in bassu è chì anu un significatu interpretatu da un lettore otticu.